29 ianuarie Filipii de Iarnă Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul În cele mai multe regiuni, încep cele trei zile care constituie Filipii de iarnă (29-31 ianuarie) 30 ianuarie Trisfetitele, Trisfetițele; Filipii de Iarnă; Teclele Sf. Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur) ”Trisfetitele (Trei Ierarhi) este nu […]
Sursă text: Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, editura Paideia, București, 2000 Sărbătoare compozită, rezultată din suprapunerea mai multor sfinți-patroni – Anton, Tănase –, Antanasiile sunt cunoscute mai degrabă sub numele de Circovii de iarnă, ce corespunde mai bine naturi sărbătorii. Circovii (însemnând țerkovnîie sviata, sfinții Bisericii) reprezintă un ciclu sărbătoresc de trei zile, care poate […]
”Cea mai importantă zi din Anul Lupului, Sf. Petru de Iarnă deschide un cerc ce cuprinde numeroase sărbători ținute în cinstea și din teama față de acest redutabil carnasier (Filipii de iarnă, Filipii de toamnă, Sf. Andrei). Calendaristic, Sf. Petru de Iarnă și Sf. Petru de Vară formează punctele centrale ale anului, marcând două jumătăți […]
”Sărbătoarea Crăciunului a fost identificată la origine ca fiind celebrarea Anului Nou păgân; Crăciun era un zeu solar, de sorginte indo-europeană cunoscut în teritoriile geto-dace, identificat cu zeul roman Saturn și cu zeul iranian Mithra. (nota noastră: Biserica Ortodioxă a stabilit celebrarea Crăciunului în data de 25 decembrie pentru a înlocui cultele acestor zei păgâni […]
”Ajunul este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș (Moș Ajun), stăpânul timpului, ipostazierea anului ce pleacă, dar și deținătorul puterii anului ce vine. Sub influența creștinismului a decăzut ca importanță o dată cu apariția lui Moș Crăciun, care, de altfel, este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă. Moș Ajun dispune de bogății specifice […]
”Sfantul Ignatie Teoforul (35-107) – se crede că a fost sirian de origine și că înainte de convertirea sa la creștinism, ar fi fost păgân și mare persecutor al creștinilor. Potrivit tradiției, Ignatie a fost episcop de Antiohia. A suferit moarte martirică la Roma, în timpul domniei împăratului Traian (98-117). A fost arestat, împreună cu alți […]
Transcriere din cartea DICȚIONAR DE SIMBOLURI ȘI CREDINȚE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI – Romulus Antonescu, p. 548 descărcată de pe http://cimec.ro Pomul vieții. Când n-a fost considerat drept expresie „vegetală” a Realității absolute, pomul sacru a început să fie apreciat dintr-un punct de vedere decorativ; simbolul golit de conținutul metaforic originar s-a menținut prin valorile sale empirice […]
Sfântul Ierarh Spiridon al Timitundrei, Făcătorul de minuni, originar din Cipru, a trăit în vremea împăratului Constantin cel Mare și a lui Constantie, fiul lui.”Era simplu la purtări și smerit cu inima. La început a fost păstor de oi. Apoi s-a însurat, iar după moartea soției a fost făcut episcop. Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor […]
Sân-Nicoară, Sânmicori, Sf. Niculae, Sf. Neculai; Crăciunul copiilor, Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei ”Închizând cele trei zile de sărbătoare consacrate vărsatului, Sf. Nicolae însumează în fapt numeroase atribuții. Protector al copiilor (este primul moș, darnic sau justițiar, care le face acestora cadouri o dată cu venirea iernii), dar și al tâlharilor, al corăbierilor, al […]
Zilele bubatului fac parte dintr-un ciclu de sărbători străvechi, consacrate vărsatului, o boală primejdioasă în mediul sătesc. Popular mai poartă denumirea de Bubat, Sărbătoarea vărsatului, Birbura, Borboasele, Barvura, Sărbătoarea bubelor, Savele Bubatului, Vărsata, Varvara, fiind suprapuse sau în apropierea sărbătoririi Sfintei Varvara a cărei cinstire s-a suprapus peste duhul vărsatului din sărbătorile păgâne. Din acest […]